(despre bani și nu numai)
Am comentat o postare pe facebook, privitoare
la Bisericuța din lemn din satul Racîș, comuna Hida, județul Sălaj.
Și fiindcă... nu deoarece, am folosit „nește” cuvinte așa-zise mai vulgare, comentariul meu a fost îndepărtat automat.
Nu zic că americanii de la „facebook” te lasă să postezi orice în limita bunei cuviințe, dar mă gândesc că, dacă tot l-au făcut în limba română, acele cuvinte sunt pur românești.
Ei nu cunosc limba română și nici constituția noastră, pe-acolo, pe la drepturi și libertăți, unde este garantată libertatea de exprimare și este interzisă cenzura de orice fel.
Și, ca să nu mai fiu cenzurat voi folosi doar epitete și metafore cu subînțeles, mult mai culte și mai artistice. „Așe”, ca prin Ardeal!
Așadar, să revenim la Bisericuța noastră din Racîș.
Cineva, de sus de tot, s-a gândit să împingă ”nește” bani, muuuulți, în buzunarele unor „jmecheri”, „căz doară” bugetul țării nu mai are nici petice. Șiiii... de unde să luăm ca să dăm?
Păi alocăm „nește” fonduri pentru bisericuțele și mănăstirile țării.
Restaurare? Da de unde! Investiții serioase!
La cea din Racîș demontăm scările vechi din lemn (în loc să le restaurăm pentru altă sută de ani), spargem taluzul de pe marginea drumului, băgăm „nește” betoane, tone întregi, cică parcare pentru turiști, mai băgăm „nește” betoane în scări, mai băgăm „nește” betoane în magazinul de suveniruri, cruciulițe, iconițe (unde nu va fi angajat nimeni să le vândă, lipsă de fonduri pentru salarii), mai băgăm „nește” betoane în toaletă (a se citi W+C), dușuri (probabil credincioșii și turiștii transpiră când văd MONUMETALA PROSTIE românească) și gata, am ascuns bisericuțaaaaaaa!
Mai punem „nește” indicatoare la drum, închidem porțile, punem lacăt și rămâne turistul perplex!
„Dragi tovarăși” de pe la culte, cultură! V-am scris tocmai în comentariul șters, de unii, că eu chiar dacă am NEVOI nu am NEVOIE de șmecheria voastră!
Chiar credeți că rulând cu mașina în pantă, pe DN 1G, prin localitatea Racîș, cu 50 de kilometri la oră, îmi mai dau seama că în inelul de beton nou creat voi zării bisericuța?
Eu cred... nu cred, sunt sigur că, aici, ca de altfel în toată țara, cineva a avut nevoie să SIFONEZE „nește” bani. Muuuuuulți !
Dacă s-ar fi pus în practică o restaurare adevărată, adică să înlocuiești lemnul cu lemn, să repari lemnul cu lemn, pictura cu pictură, n-ar prea fi rămas nimic de răsucit prin buzunarele unor abonați la banul public. N-ar fi rămas nici pentru mântuirea neamului!
Și mă mai mir că facebook mă cenzurează când BOR (a se citi mai marii bisericii române) i-au cenzurat pe cei de la trupa Taxi. I-au speriat așa de tare, încât am auzit că Grigore Leșe nu mai vrea să zică: „Lui Dumnezeu îi place lemnul și spațiile mici”. Probabil l-au amenințat popiii cu focul Gheenei!
Vom afla cândva, că lui Dumnezeu îi place lemnul...
Vom afla... dar va fi prea târziu! Pe-atunci noi vom fi oale și ulcele, la 2 metri jumate sub pământ. Și nu ne vom putea întoarce să spargem betoanele, să punem lemnul la loc. Pentru că lemnul în cauză va fi folosit sub cazanul în care vom fierbe!
Și dacă ei tot SIFONEAZĂ nu vom mai avea nici SIFON să stingem focul fierberii noastre veșnice, AMIN!
Și fiindcă... nu deoarece, am folosit „nește” cuvinte așa-zise mai vulgare, comentariul meu a fost îndepărtat automat.
Nu zic că americanii de la „facebook” te lasă să postezi orice în limita bunei cuviințe, dar mă gândesc că, dacă tot l-au făcut în limba română, acele cuvinte sunt pur românești.
Ei nu cunosc limba română și nici constituția noastră, pe-acolo, pe la drepturi și libertăți, unde este garantată libertatea de exprimare și este interzisă cenzura de orice fel.
Și, ca să nu mai fiu cenzurat voi folosi doar epitete și metafore cu subînțeles, mult mai culte și mai artistice. „Așe”, ca prin Ardeal!
Așadar, să revenim la Bisericuța noastră din Racîș.
Cineva, de sus de tot, s-a gândit să împingă ”nește” bani, muuuulți, în buzunarele unor „jmecheri”, „căz doară” bugetul țării nu mai are nici petice. Șiiii... de unde să luăm ca să dăm?
Păi alocăm „nește” fonduri pentru bisericuțele și mănăstirile țării.
Restaurare? Da de unde! Investiții serioase!
La cea din Racîș demontăm scările vechi din lemn (în loc să le restaurăm pentru altă sută de ani), spargem taluzul de pe marginea drumului, băgăm „nește” betoane, tone întregi, cică parcare pentru turiști, mai băgăm „nește” betoane în scări, mai băgăm „nește” betoane în magazinul de suveniruri, cruciulițe, iconițe (unde nu va fi angajat nimeni să le vândă, lipsă de fonduri pentru salarii), mai băgăm „nește” betoane în toaletă (a se citi W+C), dușuri (probabil credincioșii și turiștii transpiră când văd MONUMETALA PROSTIE românească) și gata, am ascuns bisericuțaaaaaaa!
Mai punem „nește” indicatoare la drum, închidem porțile, punem lacăt și rămâne turistul perplex!
„Dragi tovarăși” de pe la culte, cultură! V-am scris tocmai în comentariul șters, de unii, că eu chiar dacă am NEVOI nu am NEVOIE de șmecheria voastră!
Chiar credeți că rulând cu mașina în pantă, pe DN 1G, prin localitatea Racîș, cu 50 de kilometri la oră, îmi mai dau seama că în inelul de beton nou creat voi zării bisericuța?
Eu cred... nu cred, sunt sigur că, aici, ca de altfel în toată țara, cineva a avut nevoie să SIFONEZE „nește” bani. Muuuuuulți !
Dacă s-ar fi pus în practică o restaurare adevărată, adică să înlocuiești lemnul cu lemn, să repari lemnul cu lemn, pictura cu pictură, n-ar prea fi rămas nimic de răsucit prin buzunarele unor abonați la banul public. N-ar fi rămas nici pentru mântuirea neamului!
Și mă mai mir că facebook mă cenzurează când BOR (a se citi mai marii bisericii române) i-au cenzurat pe cei de la trupa Taxi. I-au speriat așa de tare, încât am auzit că Grigore Leșe nu mai vrea să zică: „Lui Dumnezeu îi place lemnul și spațiile mici”. Probabil l-au amenințat popiii cu focul Gheenei!
Vom afla cândva, că lui Dumnezeu îi place lemnul...
Vom afla... dar va fi prea târziu! Pe-atunci noi vom fi oale și ulcele, la 2 metri jumate sub pământ. Și nu ne vom putea întoarce să spargem betoanele, să punem lemnul la loc. Pentru că lemnul în cauză va fi folosit sub cazanul în care vom fierbe!
Și dacă ei tot SIFONEAZĂ nu vom mai avea nici SIFON să stingem focul fierberii noastre veșnice, AMIN!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu